Arhivele lunare: Aprilie 2012

Revista Primăvara Poeţilor Făgăraş 2012

Copertă Revistă Primăvara Poeţilor 2012

Poţi vizualiza revista direct pe site sau o poţi descărca dând clic pe legătura de mai jos, apoi pe meniul Fişier (sau File în engleză) şi apoi pe opţiunea Salvare (sau Save în engleză).

Vizualizează/Descarcă:

Revista Primăvara Poeţilor Făgăraş 2012

Anunțuri

PRIMĂVARA POEȚILOR FĂGĂRAȘ 2012

Image

ORGANIZATOR: Fundația Culturală ”Negru Vodă” Făgăraș
Eveniment realizat cu sprijinul CONSILIULUI JUDEȚEAN BRAȘOV
COORDONATOR: Carmen Tăulea
SECȚIUNI CONCURS: creație literară, recitare, grafică

PROGRAM

Luni – 23.04.2012
17.00 – 17.15 Deschiderea festivalului
17.15 – 17.30 – Lansarea Revistei Primăvara Poeţilor
17.30 – 18.30 Concurs recitare elevi – şcoli generale
Prezentatori: Diana Aron şi Ştefan Greavu Colegiul Național ”Radu Negru”
18.30 – 19.00 – Moment muzical ,, Evadare în muzică” Grancea Alexandra –Maria – Grupul Şcolar ,, Dr. Av. I.Şenchea”
– prof. Mirela Pascu – Colegiul ,, Aurel Vijoli”
– Lansare de carte Juliana Bogdan
19.00– 19.30 Decernarea premiilor pentru concursurile de creaţie literară, recitare şi grafică

Marţi – 24.04.2012
15.00 – 15.15 ,,Dansurile copilăriei ” – Colegiul ,, Aurel Vijoli” – şcoala specială Prof. Cornea Elisabeta şi Torok Alina
15.15. – 15.30 Prezentarea Revistei murale Aisberg
15.30 – 17.15 Concurs recitare – elevi licee
– profesori
Prezentatori: Iulia Paltânea și Nicolae Hera Șc. Gen. Nr. 2
17.15 – 17.40 Moment liric – poet Maria Gabor
17.40 – 18.20 Lectură publică de poezie – Adrian Lesenciuc și Adrian Munteanu
Lansare de carte „Implant de tăcere” Chris Samy
18.20 – 18.45 Decernarea premiilor pentru concursurile de creaţie literară, recitare şi grafică.

Sponsori: Revista Bewhere, Revista Contemporanul, Revista Observator Cultural

PARTENERI MEDIA: Nova tv, Tvf, Star FM

JURIU
Preşedinte Licee: prof. Michaela Judele Gr. Şc. Av Dr. Ioan Şenchea
Preşedinte Şcoli Generale: prof. Florentin Piţu Colegiul Aurel Vijoli
Membrii: prof. Florentin Olteanu preşedinte Fundaţia Culturală Negru Vodă
prof. Maria Gabor
publicist Carmen Tăulea
prof. Adelina Graură C.N. Doamna Stanca
prof. Viorica Bica Biblioteca Municipală Făgăraş
dr. Elena Băjenaru Muzeul Ţării Făgăraşului
prof. Codrina Anghel Colegiul Aurel Vijoli
prof. Ingrid Hera Gr. Şc. Av Dr. Ioan Şenchea
prof. Lucia Udrea Fundaţia Culturală Negru Vodă
prof. Gabriela Surdu Colegiul Aurel Vijoli
prof. Georgeta Munteanu C.N. Doamna Stanca
prof. Roxana Frâncu C.N. Doamna Stanca
prof. Lucia Moldovan L.T. O. Constantin Brâncoveanu
prof. Adriana Arsu C.N. Doamna Stanca
prof. Anca Mogoş C.N. Radu Negru
prof. Gabriela Talabă Gr. Şc. Av Dr. Ioan Şenchea
prof. Marcela Desa Clubul Elevilor
prof. Liliana Renciu Colegiul Aurel Vijoli

Secretar festival: teh. Maria Bălan

În prima zi de concurs, pe 23 aprilie 2012, s-au acordat pentru elevii şcolilor generale circa 70 de premii: la secţiunea de recitare au fost premiaţi 50 de elevi, la secţiunea de creaţie literară au primit premii 13 elevi, iar la secţiunea de grafică au fost decernate 7 premii.


CREAŢIE LITERARĂ

CICLUL PRIMAR

PREMIUL I
IOANA VIJOLI cls.a IV-a C.N. „Radu Negru”

Pisica, câinele şi găinuşa

Se zice c-a fost odată
O găinuşă moţată.
Şi doi prieteni avea
La care ea mai sluja.

Iar câinele şi pisica,
Nu făceau nici atâtica,
Ci se lăfăiau la soare,
Se plimbau peste hotare.

Iar a noastră găinuşă,
Tot timpul era pe uşă.
Ea făcea şi de mâncare,
Usca rufele la soare.

Şi nu comenta vreodată,
Găinuşa cea moţată.
Dar căţelul şi pisica,
Mâncau toată mâncărica.

Şi aşa vremea trecea,
Şi găina tot muncea,
Şi tot în bucătărie,
Spăla orice farfurie.

Dar găina cea moţată,
Nu primea nimic ca plată.
Nici cadouri nu primea,
Aşa-i găinuşa mea.

Prietenii la găinuşă,
Se uitau la ea din uşă.
Tot găina le sluja,
Tot găina-i mulţumea.

De nu făceau treaba bine
Găinuşa, vai de mine!
Nu mânca în acea seară,
Ci căra numai povară!

Într-o zi pisica mea,
Se cam lăfăia la soare.
Şi câinele tot la fel,
Aşezat pe un scăunel.

Dar supărată găina,
Nu a mai pregătit cina.
N-a mai făcut patul mare,
Ci a stat şi ea la soare.

Iar pisica a venit,
Şi mâncare n-a găsit.
– De ce tu stai la soare,
Şi n-ai făcut de mâncare?

– Am fost tare ocupată,
Zicea găina moţată.
Căci bagajul mi-am făcut,
Nici patul n-am aşternut.

– N-a făcut nici atâtica!
Ţipa acum pisica.
– Noi oare ce vom mânca?
Pe ce oare ne-om culca?

– Oi şti eu, doamă pisică?
Eu nu ştiu căci sunt cam mică.
Şi prostuţă mă credeaţi,
Acum staţi voi şi mâncaţi!

– Bagajul ţi l-ai făcut,
Şi spui că timp n-ai avut?
Dar ce faci oare, tu pleci?
S-auzeau vorbele reci.

– Oi pleca în depărtare,
Şi m-oi duce şi la mare,
Şi la munte-oi locui,
Dar nu am timp a vorbi.

Apoi de pe scăunel,
Se ridică – acel căţel:
– Doamnă pisică,
Fă-mi tu mâncărică!

– Eu treabă nu ştiu să fac,
Găină, îţi vin de hac!
Şi rău eu te-oi pedepsi,
Şi eu tot nu voi munci!

– Degeaba mă vei ruga,
Eu de-aici tot voi pleca.
De când aici eu trăiesc,
N-am primit, vreun mulţumesc.

– Găinuşă nu pleca,
Că nu mai am ce mânca!
– Ba să rămâneţi cu bine,
Şi să fiţi harnici ca mine!

Şi aşa găina noastră,
A sărit pe fereastră.
Şi-a plecat în relaxare,
Către munte, către mare.

Iar pisica supărată,
A cam răms nemâncată.
Şi-a trebuit să muncească,
Şi mâncare să gătească.

Şi aşa găinuşa mică
Harnică ca o furnică,
S-a mai odihnit la mare,
Şi s-a mai bronzat la soare.

Iar pisica a-nvăţat,
Ca să facă de mâncare.
Şi aşa ea a muncit,
Şi pe căţel l-a hrănit.

Colţ de rai

Colţ de rai e la bunici,
Colţ de rai este aici.
Colţ de rai cu soare sfânt,
Şi-am spus tot într-un cuvânt.

Iar în câmp şi pe colină,
E frumos ca în grădină.
Şi un blând soare de apus,
Se lasă peste hotare.

Iar la gura sobei-n noapte,
Se întâmplă alte fapte.
Dar din altă-mpărăţie,
Din basme şi poezie.

Colţ de rai e la bunici,
Colţ de rai este aici.
Colţ de rai cu soare sfânt,
Şi-am spus tot într-un cuvânt.

PREMIUL II
VICTOR CARP cls. a-IV-a Lic. Teologic Ortodox „Sf. Constantin Brâncoveanu”

Un prieten

Am primit în dar, odată
Un căţel de ciocolată
Aş fi vrut să latre, dar
El era de porţelan.

Aş fi vrut să alergăm
Să zburdăm, să ne jucăm,
S-avem clipe minunate
Cu plimbări şi multe alte.

Dar căţelul meu din dar
Nu e ceea ce vroiam
Recunosc că este dulce
Dar nu vreau să se mânânce.

Vreau un câine-adevărat,
Un prieten devotat!

Ninge

Fluturi albi, mari şi zglobii
Cad în roiuri mii şi mii,
Îmbrăcând străduţa mea
Într-o mantie de nea.

Doi din ei mai jucăuşi
M-au chemat la derdeluş
Zău, că nu îi pot trata
Cu refuz din partea mea.

Iubesc fulgii de zăpadă,
Drag mi-e moşul din ogradă,
Iubesc joaca de copii
Prin nămeţii argintii.

RĂZVAN CARP cls. a IV-a Lic. Teologic Ortodox „Sf. Constantin Brâncoveanu”

Sfatul peştişorului

Uite vine-n jos la vale.
Singurel îşi face cale
Un râu mic, un firicel.
Curge-n vale sprintenel

Şi-n albia râului, în lumina soarelui
Văd un peştişor mai mic.
Ce-mi spunea, sărind aşa
Care-i bucuria sa:

Uite, nu-s hârti în apă,
Nici în râu şi nici pe baltă,
Nici pe mal nu e gunoi
Că ne-ar omorâ pe noi.

Sfatul meu vi-l spun îndată,
Să aveţi grijă de apă
Fiindcă apa-i o comoară
Pentru fiecare ţară!

Fără apă şi mult soare
Viaţa este pieritoare!

Bun rămas

Să nu crezi că dacă noi,
Aşteptăm toţi prin zăvoi,
Să răsară muguri noi,
Colţ de iarbă sau trifoi
Am uitat de tine iarnă
Cât ne-ai fost nouă de dragă!
N-am uitat cum ne-am distrat,
Astăzi cu tristeţe-n glas
Toţi îţi spunem „Bun rămas!”
Să-i urăm un „Bun venit!”
Primăverii ce-a sosit.

PREMIUL III
RAREŞ POPA cls. a III-a Şc. Gen. Nr.1

O, primăvară!

O, primăvară zâmbitoare!
Iarna a fost costisitoare?!

Un nor negru cum se-arată
Soarele dispare-ndată.

Iar când cerul s-a pătat
Vremea iute s-a stricat.

Picătură fermecată
Vino, vino, nemachiată

Dă-ne soare, bucurie
Zâmbete să fie-o mie!

Pădurea buclucașă

Frigul și Bezna se risipeau
Lângă râul din care ele beau.
Pădurea e curioasă:
„A trecut iarna geroasă?”

Ghiocelul-clovn, gândește
„O să vadă vreun copil?”
Și-ndată se-nveselește:
Cineva vine tiptil!
Se aude o clepsidră?

Dar când colo-i o omidă!

Ghiocelul o întreabă:
-Unde fugi așa în grabă?
Omiduța îi răspunde:
-M-aș ascunde, dar n-am unde;
Sper să-l văd pe Curcubeu
El e salvatorul meu!

MENŢIUNE
LYSANDER PIŢU cls. a III-a Şc. Gen. Nr. 1

Împărăţia distracţiei

Când clovnul a sosit
Clepsidra s-a pornit
Iar copiii sunt atraşi
De îngheţată şi caraşi.

Curcubeul străluceşte,
Simte că e singurul ce creşte
Ca un zmeu ce s-a-nălţat
La o sfoară înhămat.

Dar… vai! Clovnul s-a ascuns
Căci clepsidra s-a scurs.
Curcubeul a plecat
Să-şi caute alt împărat.

LAVINIA UTILĂ cls. a III-a Şc. Gen. Nr.1

Clovnul Titi

Un clovn, chiar foarte isteţ,
Băgase capul în coteţ
Căci auzise că pe-a lui clepsidră
Căzuse mai devreme-o cărămidă.

Clovnul, foarte supărat
Şi la faţă-nfumurat
A-nceput a plânge tare
Şi a dispărut în zare.

Te-ntrebi tu, copil isteţ,
Ce-a căutat Titi-n coteţ?
El, clovnul, se credea un zeu
Ce dorea un curcubeu.

CICLUL GIMNAZIAL

PREMIUL I
ROXANA STĂNEIU cls. a VIII-a C.N. „Radu Negru”

Eu ştiu…

Eu ştiu că pot să păşesc în timp – un proces ireversibil –
cu bocancii tatei
alături de un curcubeu de sânge
luând eritrocitele, leucocitele şi trombocitele de mână.
Eu ştiu că pot să fug înainte şi înapoi, deodată,
pe un ocean de flăcări
băgându-mi degetele în ochi atunci
când O2-ul s-a consumat, iar flăcările
servesc drept dineu pentru ahtiatele valuri.

Tic-tac, tic-tac,
timpul moare când respir,
iar priveghiul e o petrecere cu lăutari.

Eu ştiu că pot să număr fiecare frunză
ce a căzut precum The Twin Towers,
de la plecarea ta,
439845 fiind numărul blestemat la care Cortexul meu s-a oprit.
Eu ştiu că pot dansa cu un zombi
îmbrăcat într-un smoking de-al lui Churchill,
într-un cimitir roz
cu pietre funerare taciturne
şi morminte ursuze.

Tic-tac, tic-tac,
am sfâşiat clepsidra timpului.
Să vină Anubis cu Zamolxis
ţinând o cală neagră în mână.
să vină Osiris cu Morigan

Vărsând lacrimi de salvie.
Să vină toţi să mă ia…

PREMIUL II
ANA DRĂGAN cls. a VII-a C.N. „Radu Negru”

Pictura

Prin desişul de culoare,
Pe sub pânza aurie
Se pictează cu ardoare
În deplină armonie

Dincolo de faţa lumii,
În chiar profunzimea ei
Soarele poartă coroană
Mitră-a miilor de zei.

Peste covorul pădurii
Pânză de lacrimi se ţese
Roua lasă peste codrii
Colb de lacrimi şi miresme.

Şi din pensula dibace
Spectrul luminii se-arată
Dintr-o unduire tenace
O culoare încordată.

Ş-altele-i urmează calea,
Curcubeie colorate,
Sub cer se prevale valea
În valuri neconturate.

Hoţul de zâmbete

Gamă de culori ce zace
Aruncată-ntr-o pictură
Zâmbetul el şi-l preface
Într-o chipeşă figură.

Faţa-i veselă, pictată
Ochii-i plini de lacrimi sunt,
Veselia-i alungată
Sufletu-i rămâne mut.

Monstru cu chip colorat,
Clovn cu meserie vie,
Hoţule de zâmbete,
Inima îţi e pustie!

Te rezumi la a fura,
Hrănindu-te-n fericire…
Oamenii pot suporta
Această nenorocire?

De aceea lumea-i tristă
Tu le iei ce e mai bun
Zâmbetele, mulţumirea,
Unde sunt ele acum?

PREMIUL III
NICOLAE HERA cls. a VIII-a Şc. Gen. Nr.2

Timpul

Timpul mi-a întors clepsidra,
Ceasornic veşnic pus pe dos.
Gândul în tăcere-a tors
Trecutu-mi tumultos.

Din clepsidră iar s-a scurs
Deşertul vieţii mele.
Uitând de bune, de rele,
Dar trecând prin clipe grele.

Mi-au adus în dar clepsidra
Farmecele tale coapte,
Venind în miez de noapte,
Cu neştiute şoapte.

Cu clepsidra-mi am plecat
Pe cărarea din vale,
Căutând a vieţii cale
Doar cu plânsu-mi plin de jale.

Vai, clepsidra veche s-a spart
În noaptea tristă din ajun.
Vroiam să devin mai bun,
Dar toate-au dispărut în fum.

O lacrimă de phoenix
În clepsidră a căzut.
Nisipuri albe te-au născut
Şi-n viaţa-mi tristă-ai apărut.

MENŢIUNE
CĂTĂLINA ELISABETA TUŢĂ cls. a V-a Colegiul „Aurel Vijoli”

Minunăţiile pământului

Fluturaşu-i colorat
Recunosc, e minunat!
Zboară în văzduh, grăbit
Şi e tare fericit.

În iarbă, văd o furnică.
Este iute, mititică!
Se grăbeşte şi se pare
Că vrea s-ajungă la mare.

Mai încolo, un şoricel,
Se crede elefănţel!
Cu urechile ciulite
La pisică ia aminte!

În a doua zi de concurs, pe 24 aprilie 2012, s-au acordat pentru liceeni 35 de premii: la secţiunea de recitare au fost premiaţi 15 elevi şi 5 profesori, la secţiunea de creaţie literară au primit premii 8 elevi, iar la secţiunea de grafică au fost decernate 7 premii.

LICEE

PREMIUL I
OANA PREDOIU cls. a XII-a C.N. Doamna Stanca

Psalm

Te dăruiesc în zgomot şi-n tăcere
Şi nu ştiu de-i lume ori haos, ce eşti.
Tu – abis neclintit, surd la durere,
Eu – pe un nor, crezând în poveşti.

Tu pe un tron de lapte şi miere
Te scalzi în lumini de la sori, de la stele
Eu, un bătrân, pierdut în minute,
În lumini de neon, te caut cuminte.

Eşti tu, om din om, crescut din credinţă?
Dar şi eu, tot om, aştept: a ta fiinţă
Supremă, reală, din muguri de toamnă
Tu… doar te-ascunzi aşteptând, în aripi de iarnă.

Vântul de seară, rece ca noaptea
Îţi frunzăreşte şi rupe cu patimă cartea .
Şi eu, anarhic vandal, păcătos, fără ceas,
Îţi caut neliniştea, în mutul tău glas.

Însă tu, pocăit, răstignit şi martir
Îmi porunceşti să mă retrag în delir
Şi aiurând în paşi de viaţă, mă blestemi
Să n-aflu vreodată ce-i înapoia lui ieri.

Iar dacă-ţi cer doar o bucată din măr
Tu te înfurii, alungi, condamni la omor
Doar tu să rămâi, sihastru mai sus
Decât ar putea zbura orice supus.

Pasăre oarbă, cu aripi ce dor
Încerc să încalec spre tine un nor
Dar tu nu te laşi cunoscut
Îmi ceri doar să cred, să nu ştiu… şi atât.

Atunci unde-i bunătatea pe care o lauzi mereu
E doar reclama profeţilor, ordin de-al tău
La fel ca iubirea, dobori şi alungi
Doar laude-n noapte preferând să auzi.

Nu pot, nu vreau, ca şi eu să fiu
Doar un înger sedat, tăcut şi pustiu
Simt liniştea ta în neliniştea mea
Doar văzându-ţi lumina.

Niciodată n-aş putea să strig
Că exişti, că iubeşti.
Căci e doar noapte şi frig.

PREMIUL II
ALEXANDRA CORŞATEA cls. a XII-a C.N. Radu Negru

Geometrie

Deschid atent o trusă cu creioane şi echere.
Încerc să desenez un chip frumos.
Aleg cu grijă ocru fiind, culoare,
Întind pe şevalet o pânză, prea duios.

Îmi creionez repere clare de iubire,
Cu multă dragoste trasez o viaţă,
Privesc spre chipul tău trăire
Când ţin în palmă cubul meu de gheaţă.

Cu apa ce se scurge liniştit pe pânză
Încerc să fac un fluviu de speranţă.
Cu tine strig în gura mare, muză!
Pictez, doar asta pentru mine-i viaţă!

Cu pensula murdară de puţin mister
Amestec cu atenţie culoarea,
Le tot combin să fie în echer,
Dar iese în final doar starea.

De dragoste, de bine, de dorinţă
De tot şi toate la un loc, defel,
De inimă, de carne şi credinţă,
De tot şi toate la un fel.

PREMIUL III
ADRIAN LAZĂR cls. a XII-a L.T.O. Constantin Brâncoveanu

Tu
Te ştiu pe tine, tu.
Tu nu ai nume,
Şi-n orice colţ de lume,
Tu eşti simplu: Tu,
Tu eşti a cărui gură îmi spune Da!
Şi-ai cărui ochi îmi tot spun Nu!
Şi oriunde-ai merge tu,
Provocând calamităţi,
Părăseşti apoi acel pustiu,
Lăsând în urmă identităţi,
Ce tu n-ai fost, dar ai pretins,
Şi în veci n-aş fi prezis,
C-ai să dispari în zori, înspre abis,
Vag şi stins, asemeni unui vis.

PREMIU SPECIAL
VICTOR PAUL LANGA cls. a XII-a C.N. Doamna Stanca

Noaptea bibliotecilor

Noaptea aceasta o să fie diferită,
Mai tainică…, mai liniştită…
Va fi în timp ca o frântură,
Va fi o noapte de cultură.

Veniţi, artişti, în templul nostru!
Veniţi, artişti, la bibliotecă!
Aduceţi şi-ale voastre muze şi artă
Veniţi cu toţi la a noastră Mecă!

Şi să uităm de ce este afară,
Să stăm lângă un stâlp de ceară,
Iar lumii care-ar vrea s-asculte
Să-i spunem cât putem de multe.

Să fie cât mai muţi artişti,
Să fie cât mai multă carte!
Să nu se uite de-acest templu
Să nu se uite această noapte.

Nici frunze galbene de plop
Şi nici castanii de pe stradă,
Nu ne vor tulbura deloc,
Această noapte minunată.

Ne vom împărtăşi idei şi gânduri
Ca nişte medievale cânturi.
Care-amintesc timpuri trecute…
Şi muzele vor spune multe.

Cărţi multe se vor scrie acum,
Doar noaptea se va face scrum.
La răsărit totul se stinge
Şi artiştii iar încep a plânge.

prof. Michaela Judele Gr. Şc. Av Dr. Ioan Şenchea

Iepuraşi s-au adunat
Sus pe deal în via noastră.
S-au pornit pe lăudat
Ierbi şi flori şi bolta-albastră.

Au primit premii apoi
Cei mai buni şi mai frumoşi
Morcovi cruzi şi-a verzei foi
Cei ce-au fost şi curajoşi.

Vulpea sta privind ursuză
La iepuraşii dintre vii.
De ciudă bătea din buză
Că sunt acrii strugurii!

***

De-i vremea târzie şi-n lume e ger
De vise prea multe sunt ninse gri
Voi sunteţi lumina frântă de cer
Aripă albă zvâcnind spre ce vor veni

Ne mântuie astăzi în miez de april
F lacăra albastră aprinsă mereu
Ne binecuvântă prin ochi de copil
Mâna iubire a lui Dumnezeu

Maria Gabor
Cronică de festival

Minunată ideea unui astfel de concurs de recitare de poezie la Făgăraş: o calitate sporită an de an, adăugată ţinutei la propriu şi la figurat a prezentării concurenţilor la recitare, elevi şi profesori, proaspeţi, inimoşi determinaţi. Au fost la înălţime recitările din autorii clasici: Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, dar şi creaţii ale unor poeţi contemporani în viaţă: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu sau recent mari dispăruţi Adrian Păunescu, Virgil Carianopol, Elena Farago. O surpriză plăcură a fost prezenţa printre poeziile recitate a unei poezii semnate de poetul nostru făgărăşean, de altfel prezent şi în sală, în persoana lui Andrei Vremir, respectiv domnul profesor Florentin Piţu.
Dintre participanţi, elevi şi profesorii lor, n-aş putea numi numai pe unul dintre copiii frumos îmbrăcaţi, atent pregătiţi de îndrumători sau numai pe cineva dintre profesori sau numai o anumită şcoală. Oricum ei au fost premiaţi într-o ordine meritorie corectă. Ceea ce însă am reţinut cu o satisfacţie de dascăl şi poet în acelaşi timp a fost descoperirea printre recitatorii premianţi a două eleve care şi-au recitat creaţiile proprii. Avem copii făgărăşeni viitori poeţi. Este vorba de eleva Ioana Vijoli care a recitat poezia Cântecul Albei ca Zăpada, creaţie proprie şi eleva Alexandra Grecu cu poezia Primăvara, tot creaţie proprie, pe care le felicit încurajându-le pentru a nu se opri din scris, ambele eleve la Colegiul Naţional „Radu Negru”.
Felicitări organizatorilor de la Fundaţia Culturală „Negru Vodă” din Făgăraş, felicitări iniţiatoarei Carmen Tăulea, tânără scriitoare făgărăşeană, care vine încărcată cu premii, găseşte sponsori şi câştigă bunăvoinţa forurilor locale şi judeţene pentru a sprijini acţiunea cu fiecare prilej.
Personal, mi-am făcut o bucurie în a consemna pe loc şi viersuitor recitările cele mai spectaculoase ale poeziilor din a cărăr titluri am încropit o amintire în versuri a momentului: am ales poeziile cu titlul Primăvara, apoi Gândăcelul, sau Pufuleţ, Bondarul, Un copil răutăcios, Regina ostrogoţilor. Cum interpretarea acestor poezii a plăcut tuturor, cine nu ştie autorul, mai are timp să-l descopere prin recitator.

În Ţara lui Mură-n gură,
Un copil răutăcios
A prins iarăşi Gândăcelul,
Dar un Pufuleţ milos
Cheamă Mama Primăvara!
Noi ne agităm cu toţii…
Un Bondar vesteşte vara:
„Nu votaţi cu ostrogoţii!”

E PRIMĂVARĂ

E primăvară! Toţi poeţii
Scot penele de scris la soare,
Să se aşeze în şuviţe
Poemele care-o să zboare!…

E primăvară! Toţi poeţii
Transformă criza-n poezie,
Scriu semeseurile-n versuri:
Economie de hârtie…

E primăvară! Toţi poeţii
Scriu tot mai mult, tot mai avid…
Păzeşte-le, Doamne, talentul
Să nu îşi facă vreun partid!